Doi judecători ai CC au prezentat opinii separate privind decizia Curții care a constatat că Parlamentul poate fi dizolvat
Embed:
Doi judecători ai CC au prezentat opinii separate privind decizia Curții care a constatat că Parlamentul poate fi dizolvat

Președintele Maia Sandu nu a prezentat argumente concludente pentru dizolvarea Parlamentului, ignorând existența unei majorități parlamentare care era gata să învestească un Guvern. De această părere sunt doi judecători ai Curții Constituționale, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan, care au avut opinii separate în cazul sesizării șefului statului privind stabilirea circumstanțelor de dizolvare a Legislativului. Cei doi judecători fac referire la hotărârile anterioare ale CCM, dar și la mai multe recomandări ale Comisiei de la Veneția.


Judecătorul Curții Constituționale Vladimir Țurcan invocă hotărârea din 27 iulie 2017 când Înalta Curte a reținut că dreptul președintelui de a dizolva Parlamentul trebuie înțeles ca un mecanism de contrabalanță și nu unul care ar genera crize politice. Judecătorul susține că această concluzie este împărtășită și de către Comisia de la Veneția. Acesta face referire la articolul 85 din Constituție potrivit căruia președintele "poate" și nu "trebuie" să dizolve Parlamentul. Mai mult, în opinia lui Vladimir Țurcan, cel puțin prima încercare de învestire a Guvernului din 11 februarie 2021 a fost mimată, fapt care contravine logicii și spiritului Constituției."


Un alt judecător al Curții Constituționale, Serghei Țurcan, face referire la recomandările Comisiei de la Veneția care stipulează obligația președintelui de a avea consultări cu fracțiunile parlamentare. Acest consultări sunt calea de epuizare a posibilităților de formare a Guvernului sau de a debloca procedura de adoptare a legilor după expirarea termenului de trei luni. Judecătorul susține că dacă nu există alte modalități, dizolvarea Parlamentului devine o obligație constituțională a președintelui. Dar dacă totuși, de exemplu, o majoritate parlamentară ajunge la un acord de formare a Guvernului, această obligație dispare. Serghei Țurcan susține că dizolvarea Parlamentului într-o asemenea situație ar putea fi considerată o încălcare a obligațiilor constituționale ale președintelui.

În același timp, în avizul Curții Constituționale, votat de trei din cei cinci judecători, se menționează că în contextul articolului 85 din Constituție, imposibilitatea formării Guvernului îi este imputabilă Parlamentului. Astfel, în timpul unei crize instituționale, președintele își asumă funcția importantă de dizolvare a Parlamentului, pentru a depăși criza.


Maia Sandu a sesizat Curtea Constituțională în data de 29 martie, după consultările cu fracțiunile parlamentare. Sandu a invocat cele două încercări eșuate de a numi un Guvern. Pe de altă parte, PSRM și Platforma "Pentru Moldova" au sesizat, la fel, Curtea Constituțională privind lipsa circumstanțelor de dizolvare a Parlamentului. Aceștia au invocat existența unei majorități parlamentare formalizate, care a propus doi candidat la funcția de prim-ministru.

 

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.