Ion Sturzu: Conceptul noilor monede fost elaborat de un grup de experți din țară
Embed:
Ion Sturzu: Conceptul noilor monede fost elaborat de un grup de experți din țară

Conceptul noilor monede de 1, 2, 5, și 10 lei a fost elaborat de un grup de experți din țară. Declarația a fost făcută de viceguvernatorul Băncii Naționale, Ion Sturzu, într-un interviu pentru Primele Știri. Oficialul a vorbit și despre imaginea sistemului bancar din Moldova, care s-a schimbat mult în ultimii doi ani.

Alexei Lungu: Domnul viceguvernator vă mulțumesc mult că ați găsit timp să discutați cu noi. Eu din start am mai multe subiecte, dar vreau să vorbim despre ultimul subiect și anume despre monedele pe care le-ați lansat. Explicați-mi de unde vine această idee de a introduce în loc de bancnote metalul sau moneda fiidcă pe de o parte e frumoasă, pe de altă parte nu știu în ce măsură e ok să ții multe monede în buzunar.  Dar asta mai mult pentru spațiul moldovenesc, pentru că toate țările europene au moneda euro și n-au nici o problemă cu ea.

Ion Sturzu: Exact. Deci vreau să vă zic din start că, cred eu, aceste monede sunt o mândrie pentru Banca Națională și pentru întreaga țară, deoarece am reuțit și am făcut știți nițte monede foarte atractive, iar ele pot fi utilizate nu doar ca mijloc de plată, dar și ca monede care să fie colectate de numismați. Vreau să vă zic că Banca Națională este unicul organ responsabil de misiunea monetară și iată în acest proces, Banca Națională este nevoită să utilizeze toate instrumentele sale în vederea identificării și menținerii în circulație a numerarului calitativ suficient și comod pentru cetățeni Unul din instrumentele care ne indică dacă acea calitate de numerar este suficientă și corespunde cerințelor la zi este un așa numit, model diometric.

Este un model universal care se aplică de toate țările din lume și iată acest model ne indica nouă încă de mai mult timp că în circulație, pornind de la unitățile monetare existente , ar urma ca mai multe bancnote existente să treacă în categoria monedelor. Pentru început ne indica că ar trebui să treacă în categoria monedelor bancnota de un leu, mai apoi bancnota de cinci lei și iată cu inceperea acestui an ne indică că în categoria monedelor trebuie să treacă și bancnota de 10 lei.

De asemenea același model dimetric ne indica că pentru comoditate, ar urma ca in circulație ar urma să se mai regăsească și o monedă de doi lei, ceva nou pentru noi. Pornind de la aceasta și dat fiind faptul că în acest an noi vom sărbători 25 de ani de cind a fost pusă în circulație moneda națională noi am convenit să venim cu un produs bun pentru întreaga societate și respectiv am emis aceste monede și le-am pus în circulație începând cu ziua de ieri.

Domnul viceguvernator, seamănă foarte mult cu moneda europeană și atunci vreau să vă întreb, cine este dizainerul? Le-ați elaborat cu un specialist din Uniunea Europeană , vreun francez, vreun german, poate din România și aici vorbesc din perspectiva unităților unde se bat și se tipăresc banii.

Pentru început vreau să zic că nu vedem asemănări în moneda bătută de noi cu moneda europeană decât unicul lucru că în două monede pe care noi le-am produs, moneda de cinci și moneda de 10, noi găsim că aceste monede, la producerea lor s-au folosit două metale. Situație asemănătoare cu euro, dar vreau să văzic că înnainte de a bate aceste monede și a le pune în circulație noi am consultat unicul centru european din Germania care ne-a confirmat că monede asemănătoare după dimensiuni, greutate , dizain, nu există în Europa.

Dispunînd de acest raport noi putem spune cu certitudine că ele sunt unice. Referitor la design, vreau să vă zic că designerii suntem noi toți cei care am participat de la elaborarea conceptului până la baterea monedei, fiindcă din start cunoașteți că anul trecut noi am avut un concurs. La acest concurs noi am solicitat ca cetățenii Republicii Moldova să vină cu conceptele sale despre faptul cum ar vrea să arate o monedă națională.

Am primit mai multe oferte, am selectat cele mai bune idei, iar mai apoi aceste idei au fost dezvoltate în cadrul Băncii Naționale și ajustate cu careva elemente atunci cănd am ajuns la monetăria cale ni lea bătut. Astfel putem spune că toți cei care au participat la elaborarea conceptului până la baterea monedei, toți ei sunt autorii monedelor care pornind cu ziua de ieri sun în circulație.

Eu vreau să vă întreb, dacă o să puteți răspunde, unde sunt bătute? – Nu, nu putem să vă spunem. – Urmptoarea întrebare, sau în general continuați gândul ca eu să nu mai pun întrebarea, explicați simbolurile carea sunt.

Ele sunt destul de complicate. Asta-i heraldică. – Eu simbolul acesta nu l-am mai văzut. – Acesta-i scutul lui Ștefan cel Mare. Dacă o să vă uitați pe privesc.eu o să vedeți că a vorbit domnul de la heraldică și el a explicat fiecare element și cu mult lux de amănunte a vorbit despre scutul acesta și era foarte fericit că pentru prima dată scutul a nimerit pe o monedă.

Domnule viceguvernator, dar nu vă costă mai mult să emiteți monede în loc de hârtie? Nu era mai ieftină bancnota, fiindcă sunt nițte cheltuieli pe care le face Banca Națională.

Iarăși revin la același model diometric ne indica încă demult că aceste bancnote trebuie să treacă în categoria monedelor fiindca ele erau foarte des utilizate și respectiv ieșeau repede din circulație, iar dacă ieșeau repede din circulație respectiv costurile pentru producerea acestor bancnote erau destul de mari. Ele deveneau ineficiente economic pentru Banca Națională. Pornind de la această idee, noi când am elaborat conceptul și am pornit concursul de a selecta monetăria care va bate monedele am constatat că costurile de producere a acestor monede sunt cu mult mai mici decât a imprima o bancnotă pe hârtie.

Chiar au fost făcute și niște costuri. Sigur aceste costuri pornesc de la cantitatea de numerar aflată la zi și la costurile pentru producerea lor, pentru unitate. Dar în cependență de comportamentul consumatorului, cetățeanului, în timp rezultatele pot fi diferite. Estimând aceste costuri, noi am constatat că în următorii 20 de ani noi vom reuși să economisim cel puțin 300 milioane de lei. Ceea ce este o cifră destul de impunătoare pentru Banca Națională și întreaga țară.

Cât este de dificil să falsifici monedele?

Sânt foarte multe semne de siguranță care au fost puse în aceste monede și cum vorbeam cu specialiștii cu care ne-am consultat, și chiar nemillocit cu monetăria, nu va fi deloc avantajos economic să falsifici aceste monede. Puteți fi sigur că nu vom avea monede falsificate pe piață.

Să vorbim puțin despre sistemul bancar. Un sistem bancar afectat și ca imagine, dar și de fraudele bancare din anii precedenți. Care este situația astăzi în sistemul bancar din Republica Moldova, cât de mult s-a curățat sistemul bancar moldovenesc?

Da, spre marea noastră fericire drerile de cap au rămas în urmă. După cum știți, anul 2014 și 2016 au provocat foarte multe stresuru pe piața financiară și noi după această perioadă de timp am  fost nevoiți să utilizăm diferite instrumente ca să redresăm situația. Începând cu 2016 noi am avut o susținere foarte bună din partea uturor autoritățilo, și pornind cu acest an noi am reușit și parlamnetul a aprobat foarte multe acte normative care odata cu aplicarea lor au început să genereze efecte sănătoase pentru sistemul financiar.

Astfel noi azi avem niște banci solide financiar, avem bănci care prestează o diversitate mare de servicii care nu mereu ne satisfac pe noi consumatorii, dar cel puțin se observă o tendință de creștere a calității acestor servicii. Aven un sistem cu acționari cu mult mai transparent decât au fost în anii precedenți. La acest capitol pot să spun că de mai mulți ani noi am avut ca obiectiv de bază identificarea adevăraților acționari, am muncit foarte mult și pot să spun cu certitudine că ne apropiem de final, când vom cunoaște în toate băncile toți acționarii.

Ce-i lipsește astăzi sistemului bancar din Republica Moldova?

Sistemului financiar din Republica Moldova astăzi prantic n-aș putea spuna că îi lipsește ceva decât că se întâlnește cu foarte multe provocări fiindcă cadrul lega care a fost introdus recent propune o abostare diferită față de managimentul acestor instituții financiare. Astfel, toate atribuțiile care anterior erau concentrate într-o singură mâna să fie dispersate, astfel încât să diminueze riscurile operaționale, financiare și riscurile de credit care pot apărea.

De asemenea instituțiile financiare din țară se întâlnesc cu multe cerințe ce țin de formarea capitalului, de menținerea capitașului, dar ce presupune aceasta? Dacă băncile vor avea mai mult capital asigurat, rezervat, asta ar însemna că instituțiile financiare sunt mai stabile, iar eventualele stresuri care pot apărea din mai multe npărți ele le vor asimila cu ușurință și nu vor apărea situații în care instituția financiară să intre într-o incapacitate de plată.

Cînd vor veni și alți investitori străini pe piața bancară din Republica Moldova, fiidncă așa cum spuneați un investitor de pe piața occidentală vine cu produse noi ți mai ieftine decât sunt pe piața moldovenească și practic impune celelalte bănci să se adapteze la un mediu concurențial mai bun.

După reformele din sistemul bancar putem spune că este mare interes din parte apotențialilor investitori străini calitativi față de instituțiile financiare din țară, indierent de mărimea acestor instituții, acestorbănci, bancă mică, mare sau medie. Noi contăm că în timpul apropiat vom avea câțiva investitori calitativi în două bănci de sistem și respectiv pe aceștia îi așteptăm și în instituții financiare mai mici.

Când vom vedea moldovenii plîtind cu aceste monede, din ce lună?

Pornind cu data de 28 februarie aceste monede sunt deja puse în circulație, dar efectiv ele vor nimeri pe piață, vor ajunge în mâinile oamenilor începând cu primele zile ale lunii aprilie. De ce a luat atâta timp pâna ca aceste monede să-și îndeplinească menirea sa specifică, adică ca instument de plată. Din simplu motiv că este un lucru nou pe care oamenii trebuie să-l cunoască, dar pentru al cunoaște noi avem această perioadă de timp în care o să-i documentăm, o să furnizăm informațiile necesare către instituțiile financiare din țară, instituțiilor subordonate Poștei Moldovei. 

Asta ca toți cetățenii cei care vor să vadă cum arată o monedă, ca să fie siguri că au primit ca un document de plată o monedă care se află în circulație în Republica Moldova să se poată documenta. Astfel către luna aprilie ei să fie siguri că monedele sunt un mijloc de plată sigur pentru oameni.

 

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.