Istoria Limbii Române. Pe 31 august 1989 s-a revenit la alfabetul latin
Embed:
Istoria Limbii Române. Pe 31 august 1989 s-a revenit la alfabetul latin

O istorie fascinantă se ascunde în spatele evenimentelor din anul 1989, când Moldova a revenit la grafia latină și a decretat moldoveneasca drept limbă de stat. Cu un curaj eroic, mai mulți artiști și scriitori au sfidat cenzura și au început derusificarea accelerată a culturii. 

Am reușit să vorbesc cu oamenii care au contribuit nemijlocit la revenirea limbii române. Și iată că am făcut rost de o copie a unuia dintre ziarele care au făcut istorie. Este vorba despre "Literatura și Arta", ediția din 15 iunie 1989. Acest ziar a fost tipărit în limba română cu trei luni înainte ca să revenim oficial la grafia latină, așa că a trebuit să treacă de cenzură.

Până în 1989, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească era folosit alfabetul chirilic, iar utilizarea alfabetului latin în școli, reviste sau cărți era considerată o încălcare a legii chiar mai gravă decât demonstrațiile neautorizate.

Grafia latină și-a revenit în drepturi, după ce la Chișinău a avut loc Marea Adunare Națională, de pe 27 august 1989 - o întrunire la care au participat aproximativ 750 de mii de oameni. Aceștia au cerut declararea limbii române drept limbă de stat, precum și trecerea la grafia latină. Pe 31 august, Sovietul Suprem a adoptat legislația lingvistică.

Astfel, limba "moldovenească", scrisă cu grafie latină, a fost declarată limbă oficială a RSSM, iar ziua de 31 august - sărbătoare națională. Acest lucru a fost posibil datorită unui grup de intelectuali, care a pregătit terenul pentru revenirea la limba română. Despre ei aflați în reportajul care urmează. 

"Noi viața noastră ne-om trăi-o dragi tovariși, acum noi punem temelia pentru viitor", a zis deputatul în primul Parlament al Republicii Moldova, Mihai Volontir.

După lungi discursuri și dezbateri în Sovietul Suprem, limba română nu a devenit limba oficială de stat, ci limba moldovenească. Totuși, s-a revenit la grafia latină, un succes uriaș pentru promotorii culturii românești.

"A doua zi după 31 august e întâi septembrie și copiii trebuiau să meargă la școală, ce să facem? Atunci era inițiativa din partea tuturor, hai să-l tipărim în ziar, tipăream caiețele de astea", a spus artistul plastic Lică Sainciuc.

Așa arăta primul abecedar tipărit în limba română în 1989, după ce a fost oficializat alfabetul latin. Fascicule alb-negru, în care apar literele latine, erau încadrate în ziarul "Moldova Socialistă". Acestea erau decupate de copii, care le luau apoi cu ei la școală. Un an mai târziu, a apărut și primul abecedar color cu litere românești, ilustrat de pictorul Lică Sainciuc. Până atunci, abecedarul se tipărea doar în chirilică. 

"Eu principalul că l-am scos pe Lenin de aici, dar așa era un scandal atunci, că ei se temeau să-l scoată pe Lenin, dar eu am spus că nu este loc", a zis artistul plastic Lică Sainciuc.

În 1991, și cartea Albinuța a fost tipărită cu litere latine. Lică Sainciuc povestește cum, împreună cu poetul Grigore Vieru, au pregătit terenul pentru revenirea la limba română, cu câteva luni mai devreme ca să fie oficializat alfabetul latin. Astfel, în iunie '89 a apărut publicația pentru copii "Nani Nani". 

"Comitetul Central a dat voie în mod experimental să fie scoase niște cărți cu litere latine. Ei au spus cu plăcere , dar nu avem litere, și eu am zis că o sa fac totul de mână", a afirmat artistul plastic Lică Sainciuc.

Tot în iunie '89 a apărut și primul ziar de "Literatura și Arta", tipărit, la fel, în română. Se întîmpla cu trei luni înainte ca să fie oficializat alfabetul latin.

"Nicio tipografie nu avea alfabet latin și am aflat că tipografia Academiei de Științe avea acest alfabet. - Știți cât ne-a costat tipărirea acestui număr? - Două cutii de bomboane. Două fetițe au cules aproape două săptămâni acest număr", a zis scriitorul Nicolae Dabija.

Ziarul a fost tipărit în 260 de mii de exemplare. Nu înainte de a trece, însă, cenzura.

"260 de mii cu grafie latină și unul singur cu grafie chirilică, același număr, același conținut cu grafie chirilică. L-am făcut timp de o zi , a trecut cenzura și am tipărit acest număr", a zis scriitorul Nicolae Dabija.

Cu ajutorul acestor ziare, elevii din acea perioadă au învățat să scrie în grafie latină în școli.

"Urmăream fiecare ziar care ni se părea interesant , pentru că atunci existau mai multe păreri, noi încercam să discernem adevărul din ziare, decupam informația de bază, mai mult ca atât , antrenam copiii ca să participe la alcătuirea acestor cărți", a afirmat profesoara de istorie, liceul "Gheorghe Asachi", Ludmila Groian.

 

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.