Nu știe să citească, nici să scrie, dar a cucerit inimile juraților unui concurs de poezie din Călărași. Străbunicul de 91 de ani care își așterne viața în versuri
Embed:
Nu știe să citească, nici să scrie, dar a cucerit inimile juraților unui concurs de poezie din Călărași. Străbunicul de 91 de ani care își așterne viața în versuri

Nu știe să citească, nici să scrie, dar a luat un loc de frunte la un concurs de poezii. Este vorba despre Vasile Gavriliță, în vârstă de 91 de ani din orașul Călărași. Bătrânul a cucerit inimile juraților prin optimismul și luciditatea de care dă dovadă la această vârstă. După o viață de muncă în colhoz, acum bărbatul învață ceea ce nu a reușit în copilărie: să scrie și să deseneze.


"Am trăit un an de zile sub conducere străină. Am rămas săraci și goi, fără plug și fără boi. Fără plug, fără boronă, lucram statului cu normă. Zi și noapte noi lucram, sărbătoare nu aveam, prin preoți se ridicau, în biserici club făceau. Ne-am trezit într-o dimineață cu avioanele de viață, prin oraș a bombardat și război a declarat. Aliații germani și români contra rușilor păgâni."

Cu aceaste versuri, care descriu perioada în care a copilărit, Vasile Gavriliță a luat locul trei la un concurs de recitare din Călărași. Bătrânul povestește că a fost înscris pe lista participanților de o nepoată, iar poezia o știe încă din copilărie. A învățat-o de la tatăl lui, iar astăzi își amintește cu lacrimi în ochi de acele vremuri.

"Asta după ce s-a dus tata la război. Am rămas singur eu cu copiii. Ridica preoții, îi ducea de pe aici, după greutățile astea am învățat-o și eu."

Organizatoarea concursului spune că bătrânul a impresionat jurații cu optimismul de care dă dovadă la o asemenea vârstă.

"Nu are 61, nici 71 măcar, nu are 80, are 91. Încă nouă ani și are centenarul. Cu adevărat ai de ce să rămâi profund mișcată și de mesaj, dar și de prestația domnului."

Vasile Gavriliță povestește că diploma a primit-o acasă, iar vestea că a luat locul 3 la concurs l-a bucurat enorm.

"Fiecare se bucură când are ceva. Mai ales la vârsta asta de 91 de ani, cam greu."

De la tatăl lui i-a rămas dragostea pentru poezie și multe amintiri. Bărbatul păstrează până astăzi scrisorile pe care tatăl său le trimitea acasă în timpul războiului, scrise în versuri și ele.

"Stau aici și mă gândesc, la ce doamne mai trăiesc? Aș muri, moartea nu vine, aș trăi și n-am cu cine, că așa a dat Dumnezeu să trăiesc și bine și rău."

Vasile Gavriliță nu a făcut școală, toată viața și-a dedicat-o muncii la colhoz. Așa erau timpurile, povestește bărbatul. Acum, la 91 de ani, bătrânul își dedică timpul pasiunilor. Una dintre ele este și desenul.

"Îmi amintesc, eram mititel eu. Aici era casa unde trăia el, și aici era fățarea unde treiera grâul, dar aici stogurile de fân, unde punea paiele, dar aici era fântâna. "

Pentru că picioarele nu-l mai țin și nu mai poate munci prin gospodărie, bărbatul își petrece timpul în fața televizorului. Acesta povestește că a început să deseneze și ceea ce vede acolo. De exemplu, pe unii deputați.

"Cum la parlament stă unul aici, unul aici. Nu știu cum îi cheamă, dar am făcut și eu. Îndată iau creionul în mână și mă duc, îndată am făcut repede chipul omului, ochii, nasul. Nimeresc, nu nimeresc, fotografie, ce să faci."

Soția i-a decedat, iar acum, cea mai mare bucurie pentru bătrân este atunci când vine ziua de duminică, spune fiica lui mai mică.

"O zi de duminică e foarte frumoasă pentru el. El mult o așteaptă. Vin nepoții și el recită poezia lui și tăclănii multe spune.Și noi ne bucurăm că îl avem lângă noi."

Din cei cinci copii, Vasile Gavrilița a mai rămas cu trei. Tatiana, povestește că la această vârstă onorabilă, tatăl ei mai are un vis pe care l-a scris cum a putut el pe o foaie.

"Eu, Vasile Gavriliță, sunt născut pe 21 februarie 1930. Eu vreau să trăiesc 100 de ani, apoi să mă duc la școală. A spus că niciodată nu e târziu, dacă nu am putut să învăț cât am fost copil, acum el și desenează și scrie."

Bătrânul are și un sfat pentru tinerii din ziua de azi.

"Eu m-am mândrit cu tatăl meu pentru că scria poezii. Și eu spun la tineret să învețe și ei. Să scrie, să învețe cât mai multe. "


 

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.