Un teleferic uitat ”în aer”. Unicul funicular din țara noastră, aflat în sectorul Buiucani al Capitalei, stă gata să se prăbușească
Embed:
Un teleferic uitat ”în aer”. Unicul funicular din țara noastră, aflat în sectorul Buiucani al Capitalei, stă gata să se prăbușească

Un teleferic al nimănui, care a rămas în aer... la propriu și la figurat!
Singurul funicular din țara noastră destinat transportului de oameni stă gata să se prăbușească. Construcția suspendată, a fost amenajată în perioada sovietică în sectorul Buiucani al Capitalei în baza unui proiect georgian și trebuia să fie "perla Chișinăului". Astăzi însă zace în mizerie și gunoaie.
Cum arăta telefericul în anii '90 ai secolului trecut, când sute de oameni veneau la această atracție turistică? Cine a pus cruce pe acest proiect extraordinar și, ce șanse mai sunt să fie reabilitat?


Primul teleferic din fosta URSS a fost construit în anul 1954, în orașul georgian Chiatura (Ciatura).
În următoarele trei decenii, spațiul ex-sovietic a fost împânzit de alte peste o mie de funiculare industriale sau destinate transportului de oameni. Toate au fost avizate de fostul Institut de Stat pentru Proiectarea Minelor de Cărbune condus Vahtang Lejava, arhitectul care a proiectat și telefericul din Chișinău. Apropo, cabinele ovale care transportau pasagerii au fost produse la Fabrica de avioane din Tbilisi.


"Telefericul de la Buiucani" este o adevărată operă de artă despre care se vorbește prea puțin în prezent. Construcția acestuia a început în anul 1983, iar în data de 5 august 1991 funicularul a fost inaugurat oficial cu mare fast!
Costul total al proiectului a însumat peste jumătate de milion de ruble. Aflați într-o vizită în Georgia, conducătorii Republici Sovietice Socialiste Moldovenești au văzut o asemenea mașinărie, care le-a căzut cu tronc la inimă.


”Conducerea RSSM s-au adresat atunci la colegii lor din Georgia care aveau experiență în proiectarea telefericelor. Dacă ați fost cândva în Tbilisi, trebuie să să știți că parcul central din oraș este legat de centrul Capitalei georgiene printr-un teleferic.”

La începutul anilor '90, doctorul în arhitectură, Valeriu Lupașcu își făcea studiile la Moscova, într-o facultate de profil și venea acasă doar în vacanță. Arhitectul își amintește cu nostalgie de vremurile în care telefericul era funcțional.


”Telefericul este în primul rând un mijloc de transport ecologic, care exclude ambuteiajele.
Este absolut liber în mișcare! Are atâtea avantaje, încât nu înțeleg nici astăzi de ce a fost ignorat acest mijloc de transport care a ajuns în țara noastră acum aproape 40 de ani.”

”Traseul telefericului făcea legătura între sectorul Buiucanii Noi (de la fosta stradă Mihai Eminescu, actualmente Nicolae Costin),până la strada "Куйбышев", actualmente Strada Calea Ieșilor).
Prețul pentru o călătorie costa 50 de bani la început, ulterior un leu, apoi un leu și 50 de bani. Acest tip de transport însă nu era însă prea popular, respectiv - nerentabil. Aceasta ar fi una dintre cauzele care au dus la închiderea funicularului. Mai este și o "versiune populară, precum că un pasager beat ar fi sărit din cabină la capătul unui pariu...”


Chiar dacă nu există nici-o dovadă oficială, această istorisire este cea mai credibilă printre locuitorii Capitalei când vine vorba de închiderea telefericului. Unul dintre cei care crede cu tărie în această ipoteză este pensionarul Vitalii Miheev, care a locuit toată viața în prejma funicularului.


”Știu că a avut loc o tragedie. În acest loc a fost plantat un alun și a fost pusă o cruce. Apoi a venit o comisie care a decis să închidă temporar telefericul. Iar acest "temporar" s-a întins până în prezent.”

Zilnic, Vitalii Miheev merge pe jos pe drumul din pădure. Cândva, aceeași distanță putea fi parcursă într-o cabină confortabilă timp de 5-10 minute.

”Era o imagine panoramică, totul era curățat, îngrijit. A fost foarte frumos aici! Sunt surprins că nici-un om de afaceri nu a venit cu un proiect de reabilitarea a telefericului.”

Din păcate, pe internet nu putem găsi nici-o poză din timpurile în care telefericul era funcțional. Am avut totuși un pic de noroc... Regizorul Igor Levinschii, care iubea să admire Chișinăul de la înălțimea cabinei suspendate, a realizat o lucrare de curs
pentru a fi înmatriculat la Universitatea de Stat de Cultură și Arte din Moscova. Din fericire, a mai păstrat câteva cadre.


”Îmi amintesc telefericul când era încă nou, totul era frumos în jur, încă nu creșteau copacii prin betoane. Aici era un trotuar pavat, aici era casa, o doamnă vindea bilete, iar oamenii așteptau în rând! Era ceva superb!”

Oficial, telefericul din Chișinău a fost închis în anul 1996, după șase ani de activitate. În realitate, a funcționat un singur an! Conform estimărilor specialiștilor, cele două cabine cu o capacitate de 30 de oameni fiecare, puteau transporta zilnic până la trei mii de pasageri!


”Au avut nevoie de teleferic doar în primul an.
Apoi au venit anii '90 cu toate greutățile lor și foarte puțină lumea mai circula cu el. Aproape nimeni... Pentru mulți oameni costul călătoriei era prea mare, astfel că acest mijloc de transport nu a mai trebuit nimănui. Au trecut de atunci mulți ani, lucrurile s-au mai schimbat, s-au înmulțit oamenii, prețul călătoriilor în transportul public a crescut și e mult mai greu să te deplasezi printr-un sector supraglomerat precum este Buiucani. Astăzi, oamenii ar putea ajunge aici în 10 minute, nu într-o oră.”


În prezent, singurul teleferic din țara noastră se află în gestiunea Regiei Transport Electric Chișinău. Proiectul a fost "conservat", iar din 1996 nu a mai fost alocat nici-un leu pentru întreținerea acestuia. Fostul primar al Capitalei, Serafim Urechean își amintește că în anii '90, în Chișinău, de altfel ca în toată țara, erau deseori deconectate electricitatea, gazul sau apa. În municipiu nu ajungeau școli, vârstnicii nu primeau pensii cu lunile. Iată de ce nimănui nu-i ardea de teleferic.

”Primăria a decis atunci să conserveze telefericul, pentru că nu era în lista priorităților. Cred că multă lume își amintește că în acea perioadă nu circulau troleibuzele și autobuzele. Oamenii mergeau mai mult pe jos.”


În anul 2013 primăria a inițiat un concurs cu intenția de a semna un parteneriat public-privat pentru reabilitarea telefericului. Și chiar s-a găsit un agent economic disponibil, însă din cauza birocrației contractul așa și nu a mai fost semnat.
A fost ultima tentativă a autorităților de a salva funicularul care degradează pe zi ce trece.


”Trăim în vremuri mai bune, în care este posibil să ne gândim la extinderea telefericului spre această zonă de agrement. Telefericul trebuie recondiționat astfel încât să fie util.”

Din păcate nu am reușit să obținem o reacție de la primarul general al Capitalei, Ion Ceban. Pretorul sectorului Buiucani, însă ne-a declarat că telefericul nu va fi reabilitat prea curând.

"Noi am inceput anul acesta constructia unei alei pietonale care se uneasca strada Ghibu cu Calea Iesilor, evident ca ar fi un punct mai usor si mai simplu, dar si avind in vedere ca ea trece peste padure ar fi unul din cele mai frumose obiective turistive ale Chisinaului. Vom munci pentru asta, pentru ca in urmatorii ani sa identificam solutia pentru a pune in functiune acest sistem".

Halul în care a ajuns să arate telefericul de la Buiucani este ca o oglindă a atitudinii pe care o au și locuitorii Capitalei față de propriul lor oraș. Abia atunci când vom învăța să respectăm Chișinăul, cu tot cu ruinele și clădirile noi ridicate, cu tot cu drumurile sale denivelate și cu parcurile verzi, până nu vom învăța să prețuim Capitala, nimic nu se va schimba. Iar telefericul va rămâne o construcție rece din beton și metal, ridicată într-un alt secol, într-o altă viață...

 

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.