Uniunea Europeană a pus pe pauză perspectivele de aderare a celor 6 țări din Balcanii de Vest
Embed:
Uniunea Europeană a pus pe pauză perspectivele de aderare a celor 6 țări din Balcanii de Vest

Uniunea Europeană nu mai poate garanta aderarea celor șase țări din Balcanii de Vest, cărora li s-a promis un loc în blocul comunitar în urmă cu 18 ani. Potrivit unor surse, citate de Reuters, care fac referință la mai mulți diplomați, dar și a unui document intern, perspectivele de integrare a Serbiei, Muntenegru, Macedoniei de Nord, Albaniei, Kosovo și Bosniei și Herțegovina, au fost puse pe pauză de teama unor reacții politice adverse a unor state membre. Experții afirmă că, în aceste condiții, țările Parteneriatului Estic, din care face parte și Moldova, au și mai puține șanse de aderare.

Informația a fost în mare parte confirmată săptămâna trecută la summitul la care au participat liderii din Balcanii de Vest și cei din UE, desfășurat în Slovenia. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat atunci că nu poate ascunde că la acest capitol există disensiuni.

"Au fost discuții între cei 27 lideri cu privire la capacitatea noastră de a primi noi membri. Este clar că mai trebuie să atingem unele progrese. Sunt dezbateri la capitolul viitorului european. Trebuie să decidem ce vrem să facem împreună."

Iar președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că negocierile de aderare a țărilor din Balcanii de Vest, aflate în impas, afectează credibilitatea UE în regiune. Totuși, oficialul a declarat că Uniunea Europeană nu este completă fără cele 6 state.

"Vrem să transmitem un mesaj foarte clar. Țările din Balcanii de Vest aparțin Uniunii Europene. Vrem ca Balcanii de Vest să facă parte din UE. Suntem o singură familie."

Președintele Comisiei Europene a făcut apel la țările Balcanice să continue reformele în domeniul statului de drept, al respectării drepturilor omului, al libertății presei și al măsurilor economice. Asta în contextul în care "procesul de extindere" este blocat de diverse dispute la Bruxelles. Țări precum Austria, Croația, Grecia, Irlanda, Slovenia, Cehia, Ungaria sau România cer pași mai hotărâți către extindere. Alți membri, precum Franța, Germania sau Olanda se tem de repetarea aderării grăbite a României și Bulgariei în 2007 și a migrației slab gestionate a muncitorilor din Europa de Est în Marea Britanie, care i-a întors pe mulți britanici împotriva UE. Potrivit analistului politic Victor Juc, la toți acești factori se mai adaugă Polonia și Ungaria care se confruntă în acest moment cu derapaje democratice.


"Summitul Balcanilor de Vest reprezintă o dezamăgire cel puțin pentru patru state din regiune, care aspirau că vor demara negocieri pe marginea achiului comunitar. Toți acești factori și au contribuit la concluzia că statele din Balcanii de Vest, cel puțin în actualul mandat al președinției Comisiei Europene von der Leyen, au foarte puține șanse de a deveni state membre."

Rezultatele summitului UE-Balcanii de Vest reprezintă un semnal de alarmă și pentru țările din Parteneriatul Estic, din care face parte Republica Moldova, afirmă expertul.


"Dacă țările din Balcanii de Vest care au semnat acordul de asociere, care dețin statutul de stat candidat, nu au șansă sau au șanse foarte mici pentru a avea acces la instituțiile comunitare sau politice, atunci aceste trei țări din Parteneriatul Estic cu atât mai mult practic nu au nicio șansă."

Din 2004, Uniunea Europeană s-a extins cu 13 țări, cele mai multe dintre ele foste state comuniste sărace, ceea ce potrivit analiștilor a dus la o scădere a interesului pentru extinderea blocului comunitar. Croația a aderat la UE în anul 2013, fiind ultima țară care a aderat la Blocul Comunitar.

 

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.